Piersica

 

 

În parfum de piersici…

Vi s-a întâmplat să câştigaţi un premiu, să câştigaţi o sumă mare de bani? Aţi fost promovaţi, aţi fost copleşiţi de o mare bucurie? Aţi primit declaraţia multaşteptată din partea iubitului? Aţi fost cerute în căsătorie (şi aţi acceptat!)? Aţi luat un examen după o restanţă cu complicaţii? Aţi petrecut o noapte de neuitat cu iubitul?… Vi s-a întâmplat să vă simţiţi ca în al nouălea cer? Sau ca în paradis? Ei bine, există şi un fruct cu acest nume al paradisului, PIERSICA.

 

Întocmai ca şi un vin vechi, bun, piersica şi-a îmbunătăţit calitatea si aroma de-a lungul celor 4000 de ani de existenţă, devenind mai parfumată, mai gustoasă şi mai aspectuoasă. Experţii spun că piersicile cele mai delicioase au întotdeauna o formă un pic neregulată. O mică asimetrie este bună nu numai în artă.

 

Istorie cu parfum de piersici

Piersicile au fost cultivate pentru prima data în China, în urmă cu 4000 de ani şi erau simbolul imortalității, în ciuda vieții scurte de 20 de ani, pe care o are piersicul. De asemenea, erau considerate unul dintre principalele componente ale elixirului tinereţii.

 

În religia taoistă chineză, piersica este considerată cel mai sacru fruct. Chiar şi astăzi piersicile sunt oferite sărbătoriţilor, la zilele de naştere, ca simbol al speranţei şi longevităţii

.
Altfel numele piersicii Prunus Persica provine de la numele ţării, Persia, şi înseamnă pruna persana. De aici a fost preluată de romani, care le-au luat ca mere persane, şi s-au răspândit în toata lumea ca cele mai miraculoase fructe. Piersicile sunt de felurite soiuri, care se disting nu numai după locul unde cresc, ci şi după culoare şi gust. Miezul fructelor coapte poate fi roz, alb şi galben. Miezul roz şi alb este cel mai dulce, cel galben – cel mai aromat.

 

În Italia, în primul secol al erei noastre, în vremea lui Pliniu, piersicile erau cultivate în livezi. Antoine de la Futeriere a descris prin 1690 foarte multe din varietăţile de piersici cunoscute:

Piersica Bourdin mică şi roşie;
Piersica Magdaleine, roşie si foarte gustoasă;
Piersica de Troye, cu parfum de mosc, mică şi dulce;
Piersica Alberge, galbenă, cu gust excelent şi sâmbure rosu-violet;
Piersica de Corbeil, renumită pentru faptul că îşi schimbă gustul în funcţie de pământul în care este cultivată;
Piersica Teton de Venus (sânul lui Venus) este cea mai apreciata dintre piersici.

 

În evul mediu piersicile sunt foarte apreciate, dar după secolul al XVII-lea lucrurile se schimbă.
Mai rămân câteva zone în care piersicile se cultivă în continuare, în spalier: Montreuil si Ecully. Din modificările genetice ale piersicilor vor rezulta nectarinele.

 

Conține:

♦ 80-90% apă;
♦ 0,9 g proteine;
♦ 0,1 g grăsimi;
♦ 6-14% glucide;
♦ 0,5-1,2% pectină;
♦ 44-57 kcal;
♦ vitamine: A (2%), B1, B2, C (9,4-20%), PP;
♦ 0,6-1,0% caroten
♦ săruri minerale;
♦ oligoelemente: fosfor, fier, sodiu, potasiu, caliu, calciu, cupru, magneziu.

 

Beneficii

♦ energizantă (11% fructoză);
♦ diuretică;
♦ laxativă;
♦ curativă:
♦ hidratantă;
♦ revitalizantă

 

Ştiaţi că…

♦ Piersicile continuă să-şi păstreze aceeaşi cantitate de zahăr şi după ce sunt culese.
♦ Ele continuă să se coacă la temparatura camerei. Depozitarea într-o pună de hârtie concentrează etilena şi accelerează pocesul de coadere;
♦ În stare proaspătă fructele se păstrează doar 48 de ore, la frigider se păstrează 2 săptămâni, de aceea se recomandă sa fie consumate repede;
♦ Pentru a savura din plin aroma piersicilor este necesar să le consumăm la temperatura camerei;
♦ Cea mai rapidă metodă de a curăţa piersicile de coajă este de a le scufunda în apa fierbândă pentru câteva clipe, iar apoi în apă rece;
♦ Pentru a evita înnegrirea suprafeţei tăiate, stropiţi-le cu suc de lămâie, ananas sau lămâie;
♦ Oricine le poate consuma, nu au restricţii de vârstă.
♦ Pentru importantele proprietăţi de hidratare a tenului piersicile sunt pe larg folosite în industria cosmetică.

 

În gastronomie

♦ Piersicile pot folosi sub felurite forme: reci, îngheţate sau calde, coapte, prăjite, uscate, în prăjituri şi plăcinte, în tarte şi salate, lichioruri şi cocktailuri, aperitiv la şampanie.

♦ Piersicile pot fi consumate proaspete, conservate sau uscate. Din ele se prepară compoturi, dulceţuri, jeleuri.

♦ În ultimii ani se observă o tendinţă constantă de a folosi piersicile ca aperitive, garnituri sau sosuri, pentru fripturi savuroase.

 

Notă: Link-uri spre surse externe

• Plăcintă cu piersici
• Clafoutis de piersici
• Prăjitură cu piersici la gheaţă
• Prăjitură cu piersici
• Piersici cu cremă
• Salată de piersici
• Piersici caramelizate şi afine
• Fructe vanilate
• Piersici prăjite

În cosmetică

Nici industria cosmetică nu rămâne indiferentă faţă de aceste fructe benefice. Este vorba de proprietăţile de hidratare şi nutriţie a tenului şi, desigur, mirosul catifelat. Parfumierii le includ în ingredientele de bază şi recomandă în zilele toride de vară un parfum doar pe bază de piersică. Măştile din piersici pot fi folosite pentru orice tip de ten. Depinde doar cu ce ingrediente suplimentare le combinaţi.

• Adeptele tratamentelor naturale pot să prepare singure o mască dintr-o piersică pisată, castravete, morcov şi iaurt - masca curăţă şi revitalizează tenul. Îndeosebi este recomandată după o sesiune prelungită la plajă.


• Ştergeţi faţa cu tifon sau o batistă înmuiată în suc de piersici sau chiar cu felii de fructă. Această procedură reîmprospătează pielea şi îi conferă elasticitate. Sucul de piersici închide porii, iar vitaminele şi mineralele din acest fruct hrănesc tenul şi îi conferă luminozitate.


• Pentru o mască revitalizantă este suficient o jumătate de piersică pasată, două linguriţe de smântână şi două linguriţe de miere. Amestecaţi ingredientele, aplicaţi pe faţă şi decolteu pentru 20 de minute apoi spalaţi cu apă călduţă. Această mască vor utiliza persoanele cu tenul normal şi uscat.


• Pentru orice tip de piele se recomandă un amestec de lapte şi suc de piersic. Masca se prepară din 1 / 2 cană de lapte diluat cu aceeaşi cantitate de suc. Înmuiaţi tifonul sau batista în acest amestec şi ţineţi-l pe faţă timp de 15-20 de minute, acoperit cu un şerveţel umed. După ce scoateţi masca, ştergeţi atent faţa şi ungeţi-o cu o cremă.


• Pentru un ten normal şi gras folosiţi masca dintr-o piersică coaptă, pisată, 1 linguriţă amidon sau fulgi de ovăz. Acest amestec se ţine pe faţă şi gât timp de 20 minute, apoi se spală cu apă puţin călduţă. Această mască hrăneşte, catifelează, curăţă pielea de grăsimea excesivă.


• Pentru catifelarea pielii folosiţi masca preparată dintr-o piersică de mărime medie bine coaptă, şi un gălbenuş, amestecate bine-bine. Masca se aplică pe faţă şi gât pentru 20 minute, apoi se îndepărtează cu apă călduţă.


• Pentru a întări efectul de nutriţie a pielii adăugaţi în fructele pisate miere, ou, brânză de vaci, ulei de măsline în proporţiile care le doriţi. Ţineţi masca pe faţă 15-20 minute, apoi spalaţi faţa cu apă călduţă.


• Măştile din piersici sunt folosite pentru înălbirea tenului şi pentru exfolierea celulelor moarte.


• Pentru părul despicat la vârf: curăţiţi de coajă şi pisaţi 2 fructe, adăuaţi 2-3 linguri de lapte, 5-7 picături de ulei de oregano şi aplicaţi masca uniform pe păr aproximativ pentru 20-30 de minute. Apoi spălaţi părul bine cu şampon.


• Pentru părul gras: pisaţi 2 fructe coapte şi adăugaţi 2 linguri mari de făină de ovăz. Mestecaţi bine. Ungeţi cu acest amestec rădăcinile părului şi apoi şi părul în lungime. Acoperiţi părull cu o pungă de polietilenă. De asupra acoperiţi cu un prosop cald. Peste 40-50 minute spălaţi părul cu apă călduţă şi şampon pentru păr gras. La urmă clătiţi părul cu apă, în care dizolvaţi oţet de mere (1 l apă / 1 linuriţă de oţet). Această metodă poate fi utilizată şi pentru tratarea părului uscat, numai ca înlocuiţi oţetul cu infuzie de romaniţă.


• Tot pentru părul ucat: pisaţi câteva fructe coapte, adăugaţi 2 linguri de brânză de vaci şi 1 lingură de miere.


• Părul normal poate fi menţinut cu soluţie obţinută din sucul a 4 fructe coapte, dizolvat cu apă (1/3 din sucul de piersici). După ce ţineţi soluţia 40-50 minute pe păr, spălaţi părul cu apă în care picuraţi 2-3 picături de ulei de levănţică.

Contraindicaţii

♦ Deoarece piersicii au coaja pufoasă şi catifelată se recomandă de a fi folosite cu precauţie de către persoanele alergice. Înainte de a conuma fructele e bine să le opăriţi cu apă fiartă, pentru a neutraliza potenţialii agenţi alergeni.

♦ Persoanele obeze şi cele care au diabet zaharat trebuie să mănînce piersici în proporţii reduse, deoarece aceste fructe conţin o cantitate mare de zahăr.

♦ De asemenea, persoanelor care au sistemul nervos uşor excitabil li se recomandă să foloească la minim sucul din piersici, fiindcă el este un stimulent şi poate excita sistemul nervos.

 

Selectarea piersicilor

În magazine putem cumpăra piersici pe parcursul întregului an. Dar vom alege doar acele fructe, care au o culoare vie şi frumoasă, iar coaja este catifelată şi cu puf alb, ca dovadă că nu au trecut prin foarte multe mâini. Vom evita fructele excesiv de moi, care prezintă vânătăi sau tăieturi. Cele coapte au o aromă plăcută şi atunci când sunt atinse îşi păstrează fermitatea. Experţii cei mai buni sunt viespile şi albinele. Vom alegei fructele pe care ele se aşează.

 

Beneficii

 

Zemoase, cărnoase şi delicioase, piersicile nu conţin grăsimi saturate şi au un conţinut scăzut de calorii. Ele au din abundenţă minerale, vitamine şi alţi compuşi importanţi pentru menţinerea sănătăţii.

 

De asemenea, piericile au un conţinut ridicat de vitamina C (10 mg), antioxidant, care ajută corpul să îşi dezvolte rezistenţa la infecţii şi să lupte împotriva radicalilor liberi. De asemenea, vitamina C răpunde şi pentru sinteza conexiunilor ţesuturilor din organism.

 

Datoriă continutului ridicat de fibre solubile, consumul piersicilor îmbunătăţeşte digestia şi reglementează activitatea intestinelor şi a proceselor de putrefacţie. De asemenea piersicii ajută la eliminarea viermilor intestinali.

 

Datorită conţinutului ridicat de vitamina A conumul pirsicilor previne apariţia cancerului în cavităţi şi plămâni. Vitamina A este un bun antioxidant şi este importantă pentru vedere.

 

Aceste fruncre conţin din abundenţă minerale: potasi, fluor, fier. Fierul este necesar în formarea celulelor roşii ale sângelui, în timp ce fluorul previne apariţia cariilor, care este o componentă a dinţilor şi oaselor. Potasiul este o componentă importantă a celulelor şi fluidelor corpului, care ajută la controlul bătăilor inimii şi a tensiunii.

 

Piersicile sunt bogate în flavonoizi poli-fenolici cum sunt luteina, cryptoxanthin şi zeaxanthin care sporesc sănătatea. Ele luptă împotriva radicalilor liberi, derivaţi din oxigen şi speciilor de oxigen reactiv, ce joacă un rol important în multe boli şi în procesul de îmbătrânire.

 

Cele mai multe soiuri de piersic au seminţa cu gust amar, dar există şi soiuri cu seminţe dulci. Seminţa de piersici este foarte folositoare, deoarece conţine 45% de acizi graşi, care sunt folosiţi în industria alimentară şi în medicină, ulei de migdale şi renumita vitamină B17.

 

De asemenea, piersicile sunt folosite pentru conţinutul de calciu şi caliu (aproximativ 285 mg într-o fructă). Caliul este foarte necesar organismului nostru, deoarece el răspunde de metabolism, de contracţiile musculare şi prestaţia exelentă a sistemului nervos.

 

Pentru persoanele în vârstă piersicile sunt un aliment excelent, deoarece organismul lor asimilează uşor acest fruct. Fructele bine coapte pot fi mâncate şi în caz de ulcer sau colită, deoarece sunt uşor de digerat. Pentru că piersicile ajută la eliminarea toxinelor din organism şi la pierderea în greutate, ele se folosesc în curele de slăbire.

 

Sucul de piersici este benefic în următoarele afecţiuni: anemie, constipaţie, hipertensiune arterială, aritmie cardiacă, gastrită cu aciditatea micşorată, nefrită, acidoză, astmă, bronşită, litiază renală. Se ia 1/4 pahar de suc de piersici cu 15-20 de minute înainte de masă.

 

Pe lângă fructe, medicina populară foloseşte infuzia din frunze şi flori de piersic pentru problemele gatro—intestinale şi în tratarea reumatismului. Florile proaspete de piesici sunt un bun duretic, iar sâmburele au efect antihelment.

 

Ceaiul preparat din frunze de piersic este un ceai excelent pentru rinichi. In ultimii ani sâmburii de piersică au fost folosiţi pentru conţinutul de calciu.

 

Pentru tratarea reumatismul la picioare şi la mâini medicina naturistă recomandă infuzie concentrată preparată din coajă de gorun şi frunze de piersic.

 

Aromaterapeuţii susţin că aroma piersicului este un excelent antidepresiv. El scoate din starea de indiferenţă şi apatie şi stimulează capacitatea mentală, îmbunătăţeşte memoria şi concentrarea. Aroma fructelor de piersic se datorează eterului formic, acidului acetic, de odolean şi caprilic.

 

Avantajele consumului de nectarine

Cunoaştem mai mult de 100 de soiuri de piersici cu coaja netedă. Piersicile cu coaja netedă sunt numite nectarine. Ele sunt mai capricioase ca piersicile şi se alterează mai uşor. Nectarinele sunt fructe mai mici şi au pulpa galbenă cu o nuanţă roz. Ele au un gust mai pronunţat şi o aromă distinctă. O fructă de dimensiuni medii cântăreşte aproximativ 130 g şi conţine 3 g de fibre alimentare.

 

Despre nectarine putem spune lucruri similare cu piersicile. Nectarinele sunt o bogată sursă de vitamina A (antioxidant care ajută la protejarea pielii de razele ultraviolete dăunătoare prin contracararea activităţii radicalilor liberi) şi o sursă abundentă de cupru. Vitamina C ajută la menţinerea sistemului imunitar. Nectarinele sunt lipsite de grăsimi, de colesterol şi au un conţinut scăzut în calorii. Nectarinele, la fel ca şi piersicile, sunt surse bune de licopen şi luteină. Luteina conferă culoarea roşie, oranj şi galben fructelor şi legumelor.

 

Nectarinele sunt fructe acrişoare şi pot fi amestecate cu orice tip de fructe. Se consumă în stare crudă, dar sunt foarte bune şi uscate. Având în vedere că numele nectarinelor provine de la numele zeului grec, Nekter, ele ar trebui sa fie mai dulci decât piersicile.

 

Este bun faptul că nectarinele au o coajă moale, fără puf. Însă, pulpa nectarinei nu se desprinde uşor de pe sâmbure, ca în cazul piersicilor.

 

Piersica - Semnificaţie şi interpretare în vise

- vei întâlni oameni buni;
- risipă, cheltuieli mari;
- în pom - vei fi dus în ispită;
- mâncând - câştig, fericire, bunăstare;
- noroc, câştig, bunăstare;
- culegând - avere;
- flori de - căsătorie;
- fructe de - iubire, prosperitate;
- înflorit - dragoste, fericire;
- plin cu fructe şi luăm una - protecţie puternică.

De te vei visa mâncând piersici, un câştig vei avea. În general, visul cu piersici - fructe sau pomi - vesteşte o bucurie, dar o bucurie prea mult aşteptată, o bucurie întârziată. Visul cu piersici te mai anunţă că vei avea de-a face cu oameni bine intenţionaţi.

 

De vei visa piersic, de bucurie vei avea parte, dar şi de muncă multă;
se zice că bucuria prevestită de visul cu piersic vine într-un moment când nu mai ai nevoie de ea, nu-ti mai foloseşte.